Am ajuns să mă întreb tot mai des dacă am rămas eu ”pe vechi” sau chiar așa funcționează societatea de azi. Ca să ai succes trebuie să fii oportunist, să profiți de situația aia cu orice dacă e mai avantajoasă preț și să nu ții cont de vorba dată altcuiva?
Oare așa fac oamenii de afaceri bani?
Nu exista un cod al bunelor practici in business? Cumva succesul se identifică cu lipsa de caracter pe principiul acolo era mai ieftin sau âla mi-a dat mai mult? Hm, nu știu ce sâ cred.
De fapt, tot zbuciumul ăsta lăuntric al meu a pornit de la o întâmplare cu un magazin de haine vintage de pe FB. Practica acestui magazin este ca în fiecare seară la ora 20 să posteze noi articole de îmbrăcăminte, iar tu să fii pe fază să dai mesaj de rezervare chiar in minutul in care haina respectivă a fost postată, pentru ca produsele se vând foarte repede.
Așa am procedat și eu, imediat ce am văzut frumosul halat de mătase postat la vânzare, am trimis mesaj să întreb dacă s-a dat sau nu, mi s-a spus că încă e valabil, am zis PERFECT și mi-au spus că detaliile de plată si transport le discutăm mai târziu.
Doar ca noțiunea mea de mai târziu nu a coincis cu a lor. Eu am lăsat telefonul deoparte si mi-am văzut de viață. Nici prin cap nu mi-a trecut să verific mesajele din juma in juma de oră. În fine, ideea e că dânșii îmi trimiseseră mesaj să mă întrebe dacă vreau livrare prin curier sau prin poștă și cum eu nu le-am răspuns în timp util (wtf??) ei au vândut produsul altcuiva și mi-au recomandat ca pe viitor să fiu mai atentă ))))))
Mno, nu știu cum să mă exprim, dar pentru mine vânzarea era ca și făcută, nu m-am gândit o clipă că aș putea pierde halatul. Poate nu înțeleg eu mecanismele, dar nu era mai simplu sa spună celuilalt potențial cumpărător că au produsul rezervat și revin ei cu un răspuns a doua zi? Nu așa se face?
Cert e că ei nu au procedat așa, iar eu rămân la halatul meu pufos din prosop și nu mă mai acopăr cu mătase. Aia e! Am mai învățat o lecție și mă voi orienta mai bine data viitoare. A, si cu siguranța nu voi mai încerca să cumpăr de la magazinul respectiv. Nu că pierd ei mare lucru, dar am o chestie de principiu ”dacă m-ai ars o data, a doua oara nu mai ai ocazia”
